amatoare de poeme

Vor inflori ciresi sau visini printre parul nostru auriu colorat de natura. Fumul sferic al asteptarii ne parfumeaza vesmintele si ne orbeste cu imprecizia lui. Vorbele au capatat raspuns prin soapte amare si intrebari ascutite ce dau impresia sagetilor, zdrobind vazduhul. O ramura batrana ti se agata de gulerul camasii si sfasaie bucata  de material devenita una cu tine. Lacrimile nu mai au rost sa curga , devin niste perle transparente prea pretioase pentru a fi risipite pentru cineva anume. Nu voi mai lasa lacrimile sa ti se sparga de pamantul rece si exigent si sa se imprastie printre zborul aripilor de randunica. Petardele risipesc culorile  rogvaivului printre dorinte, asternand o mare de aspiratii.Diversele altare la care iti inchin dorul, devin sterse de timp si neglijate de catre mine..Marele poet, seducator de femei impozante, cel care le arde simturile cu masura versului si le incita gusturile de critici. Ai primit jertfa mult asteptata, bietele amante la gatul carora agatai ace de albina , in semn de vesnicie. O clipa ai devenit pentru mine si pentru toti, o parte din lume, o parte din flori si frunze, o mare parte din golul etern prezent in interiorul placerii, asa cum este prezent in interiorul poemelor tale. Ingerii de cristal care plang tristetea neinchipuita ce ne invaluie, sunt mici suflete nostalgice, ce etaleaza cu ochii si cu gura, creatie peste micul poet ambulant.